Description
– Mos Gheorghe, ce s-aude? intreba Olguta, cercetand cerul cu mana adusa deasupra ochilor.
– Bat canii!
– Ei! Canii! Sus, mos Gheorghe!
– Bata-i sa-i bata! Zmaul lui conasu Danut.
– Aha! mormai Olguta.
– Lasa, ca-ti face mosu unu mai frumos!
– Nu-mi trebuie!
Caii se oprira si, smucind de hamuri, trecura pragul portii la trap, pe sub vajaitul zmeului strajuit de un stejar si de un marinar marunt. De-un marinar! De-un amiral avand pe buze zambetul aceluia care primi spada infrantului Napoleon.
Risipa alba a caselor ograzii, cu cea din mijloc larga si adanca si stapana peste toate, rasari ca o luminoasa manastire fara turle si calugari in ochii Monicai.
Sforaind, caii se oprira la scara… in freamatul de vita verde al pridvorului, zorelele multicolore cascau fraged.
Reviews
There are no reviews yet.